În spatele cortinei. Fiat Justitia, dacă este a noastră, dacă nu, pereat justitia!

Cred că și cel mai leneș și indolent elev de liceu cunoaște expresia latinească „Fiat justitia, pereat mundus”, adică „să se facă dreptate chiar dacă ar fi să dispară lumea”.

Mi-am reamintit acest dicton văzând strădaniile sisifice ale actualei guvernări, în special la presiunile USR , de a desființa SIIJ, așa numita Secție Specială. Mai exact, Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Puterea nu poate să accepte măcar posibilitatea existenței unei secții măcar parțial nesubordoate politic, pe care să nu o poată controla. Da, SIIJ a fost înființată de către PSD în special pentru a stopa inimaginabilele abuzuri ale DNA, care și-a folosit armata de magistrați șantajabili pentru a distruge adversarii politici ai găștii lui Băsescu, dar și pentru a-i vâna pe cei care au făcut parte din armata de slugi ai regimului. Problema este alta: Actuala putere a făcut eforturi enorme să distrugă această instituție abia după ce a constatat că nu reuște să o subordoneze, să o folosească, pentru că în interiorul ei au pătruns oameni nu neapărat imaculați, nu neapărat slujitori ai adevărului, dar măcar neșantajabili.

De ce se vrea neapărat dispariția acestei secții? Nu cred că există român care să nu spună că justiția este coruptă, că judecătorii și procurorii sunt dumnezei și fac absolut tot ce vor, lucru perfect adevărat. Păi, atunci, cum să accepte aceștia existența unei instituții care are menirea de a fi cu ochii pe ei, de a-i pedepsi dacă fac abuzuri, fie din interes, fie din comandă politică? Ca să fim corecți până la capăt, există mulți magistrați care chiar își doresc o asemenea instituție, care îi apără inclusiv pe ei de abuzurile unor șefi subordonați politic. Voi dezvolta acest subiect, dar, deocamdată, doar concluzia: Eforturile îndreptate spre desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție sunt dor zvârcoririle statului mafiot, care vrea să-și păstreze supremația. Culmea, dorința fierbinte a puterii politice de a o desființa este un licăr de speranță: Dacă vor neapărat să o distrugă, înseamnă că nu au reușit să o subordoneze. Este un mic licăr de speranță!

Simion Todoca