La Mănăstirea Maria Radna lucrările de reabilitare sunt PE ULTIMA SUTĂ DE METRI

Lucrările de reabilitare a Bazilicii papale din interiorul Mănăstirii Maria Radna din Lipova se apropie de final, în data de 2 august fiind programate festivităţile ocazionate de sfinţirea şi binecuvântarea acestui lăcaş de cult, eveniment la care a fost invitat inclusiv Klaus Iohannis, preşedintele României.

Deşi Episcopia Romano-Catolică din Timişoara, cea care se ocupă de organizarea festivităţilor şi în dieceza căreia se află Mănăstirea Maria- Radna, a transmis şi o invitaţie adresată Sfântului Părinte Papa Francisc, Sanctitatea Sa nu va participa la eveniment.

Conform reprezentanţilor Episcopiei Romano-Catolice din Timişoara, întrucât nu poate lua parte la inaugurarea complexului conventual al sanctuarului de la Maria Radna, Sfântul Părinte l-a numit ca trimis al său special la acest eveniment pe cardinalul german Joachim Meisner, arhiepiscop emerit de Köln, care va oficia duminică, 2 august, o liturghie pontificală de binecuvântare a lucrărilor de renovare de la Mănăstirea Maria-Radna, liturghie ce va începe la ora 11.

În conformitate cu calendarului fixat de Episcopia Romano-Catolică de Timişoara, duminică se vor binecuvânta şi sfinţi basilica şi mănăstirea, însă, conform proiectului, lucrările de reparaţii şi reabilitări vor mai dura încă aproximativ şase luni.

Lucrările de reabilitare a Mănăstirii Maria Radna, cel mai mare loc de pelerinaj din vestul ţării al catolicilor, au început în luna mai a anului 2013, cu scopul de renovare şi includere în circuitul turistic internaţional a Ansamblului Bisericii şi Mănăstirii Maria Radna.

Valoarea investiţiei s-a ridicat la mai mult de 47 de milioane de lei, din care peste 34 de milioane de lei a reprezentat o finanţare nerambursabilă contractată de către Episcopia Romano-Catolică Timişoara, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în cadrul domeniului major de intervenţie 5.1 al Programului Operaţional Regional „Consolidarea şi valorificarea patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurii aferente”, contribuţia din bugetul naţional fiind de 4,5 milioane de lei.

Proiectul presupune restaurarea bisericii principale şi a altor trei monumente istorice din cadrul complexului, precum şi amenajarea spaţiilor din jurul ansamblului mănăstiresc, până la marginea DN 7. De asemenea, a fost prevăzută consolidarea turnurilor din beton, înalte de aproape 70 de metri, care datează din anul 1911. Cu această ocazie au fost întărite fundaţiile, au fost înlocuite elementele deteriorate ale şarpantelor şi a fost completată zidăria lipsă. Pentru valorificarea substanţei istorice, ferestrele şi uşile au fost restaurate prin metode specifice monumentelor şi s-au refăcute finisajele nepotrivite, astfel încât atmosfera barocă să fie cât mai fidel redată.

Pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti, în cele nouă foste chilii ale mănăstirii s-a avut în vedere şi amenajarea muzeului ecumenic „Maria Radna”, care va cuprinde colecţia de obiecte care se află în clădirea mănăstirii.

Mănăstirea franciscană Maria Radna este închinată Maicii Domnului. Potrivit înscrisurilor, prima biserică a fost ridicată în 1520, dar lăcaşul a fost distrus de două ori: sub ocupaţia turcească şi de un incendiu.

În biserică există o icoană a Maicii Domnului, care nu a fost distrusă de turci şi nici de incendiu, motiv pentru care este considerată făcătoare de minuni.

Biserica actuală a fost sfinţită în 1767 iar în anul 1992 a fost înobilată de Sfântul Ioan Paul al II-lea cu titlul de „basilica minor”, fiind declarată Basilica Papală Maica Harurilor.

Biserica sanctuar din Maria Radna a fost păstorită vreme de secole de Ordinul Fraţilor Minori Observanţi. Însă, din 2003, după retragerea acestui Ordin, viaţa celui mai important loc de pelerinaj romano-catolic din vestul României a fost încredinţată clerului diecezei romano-catolice de Timişoara.

Anual, complexul „Maria Radna” este vizitat de peste 80.000 de persoane. Autorităţile doresc ca acest obiectiv să intre în circuitul turistic permanent din 2015, pentru a dubla numărul de vizitatori. Se speră, astfel, că oraşul Lipova va atrage turişti pe tot parcursul anului, nu doar în sezonul cald, prin introducerea mănăstirii într-un traseu turistic care să cuprindă şi alte obiective din zonă, precum Băile Lipova, Cetatea Şoimoş sau Bazarul turcesc.