Municipiul Arad, în top zece pe țară la capitolul gestionarea deșeurilor

Municipiul Arad, în top zece pe țară la capitolul gestionarea deșeurilor

Municipiul Arad a obținut locul 10 pe țară în cadrul primului clasament care arată cum stau reședințele de județ la capitolul gestionarea deșeurilor.

În urma monitorizării și evaluării Aradul a obținut un punctaj de 47.5 puncte din 100, la doar 2 puncte distanță de Craiova, care s-a clasat pe locul 9 cu 49.5 puncte din 100. Pe primele poziții în clasament regăsim Sibiu cu 71 de puncte, Oradea cu 70 de puncte, Sfântu Gheorghe, Iași și Miercurea Ciuc la egalitate cu 63.5 puncte din 100.

Astfel, Oradea alături de Sibiu, Sfântu Gheorghe, Miercurea-Ciuc și Iași se numără printre acele municipalități care respectă legislația într-o mare măsură și fac eforturi pentru a crește calitatea și performanța serviciilor publice privind gestionarea deșeurilor, prin dezvoltarea de programe proprii de prevenție și management al deșeurilor.

Studiul cuprinde și o serie de recomandări pentru fiecare UAT în parte, iar recomandările făcute pentru municipiul Arad sunt următoarele: implementarea instrumentului economic „plătește pentru cât arunci” la nivelul municipiului; organizarea colectării biodeșeurilor și în zonele de blocuri; realizarea de centre de colectare dedicat pentru DEEE-uri, deșeuri voluminoase, deșeuri construcții, unde populația să poată debarasa gratuit aceste tipuri de deșeuri și în afara campaniilor de colectare; dotarea tuturor unităților de învățământ cu infrastructură de colectare separată; dezvoltarea unui sistem de colectare pentru deșeuri de construcții gratuit pentru cetățeni.

Reședințele de județ din România au fost monitorizate și evaluate pentru prima dată la capitolul gestionarea deșeurilor, în cadrul Raportului național de diagnoză privind calitatea  serviciilor publice municipale, realizat de Societatea Academică din România, Asociația Act for Tomorrow și Vellenes Fellesorganisasjon, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România. Raportul a fost lansat în prezența Ministrului Mediului, Tánczos Barna.

Principalele concluzii ale studiului arată că toate reședințele de județ au dificultăți în gestionarea deșeurilor, iar mai bine de jumătate dintre aceste municipalități tratează gestionarea deșeurilor superficial, inclusiv prin nerespectarea legislației minime. Nicio reședință de județ nu s-a apropiat de punctajul maxim de 100 de puncte acordat conform metodologiei, ci maximul cumulat a fost de peste 70 de puncte, obținut de Sibiu și Oradea.

Există UAT-uri, precum Slatina, Brăila, Sector 4 și Sector 5 București, Târgoviște, în care colectarea deșeurilor se realizează la un nivel deficitar, minimal din punct de vedere al respectării legislației și bunelor practici, care au obținut între 0 și 15 puncte din punctajul maxim de 100 de puncte.

50.616.928 lei reprezintă cuantumul total al penalităților plătite de către cele 41 reședințe de județ din România și cele 6 sectoare ale municipiului București, reprezentând obligația de plată pentru deșeurile municipale aferente anului 2020. Potențialul argument al lipsei fondurilor pentru neimplementarea măsurilor din legislația privind gestionarea deșeurilor se anulează în urma analizei cuantumului penalităților plătite de fiecare UAT pentru neîndeplinirea țintelor. În locul penalităților, fiecare UAT ar putea să investească aceste sume în vederea implementării de măsuri și programe prin care să prevină generarea de deșeuri și să crească cantitățile de deșeuri reciclabile colectate.

Alte concluzii importante ale secțiunii privind gestionarea deșeurilor, realizată de Asociația Act for Tomorrow, arată că:

37% dintre primării nu au făcut niciun demers pentru implementarea instrumentului economic „plătește pentru cât arunci”, iar 35% au doar actualizate contractele cu acest instrument însă neimplementat; 28% din primării colectează deșeurile pe doar 2 fracții – umed și uscat, 41% dintre UAT-uri nu au început încă niciun demers pentru colectarea biodeșeurilor, iar 24% realizează proiecte pilot sau implementează campanii punctuale; 65% dintre primării nu oferă deloc soluții gratuite de colectare a deșeurilor de construcții, iar 11% nu oferă gratuități pentru deșeurile voluminoase; 11% dintre primării nu au contracte de salubrizare actualizate cu indicatorii de performanță și penalități, iar 24% dintre primării nu au publicate contractele de salubrizare pe site-uri; 17.3% nu au deloc pagini web prin care cetățenii să fie informați cu privire la modalitățile de colectare a deșeurilor, calendare, tarife,  32% au pagini web slab dezvoltate și cu puține informații, 9% dintre primării nu au desfășurat deloc campanii de informare, 20% nu au dotat nicio școală cu infrastructură de colectare separate.

În cadrul evenimentului de lansare a fost prezent și ministrul Mediului, Tánczos Barna, iar acesta a declarat că: „Raportul trage un semnal de alarmă și surprinde adevărul despre problema gestionării deșeurilor: Nu există suficientă implicare nici măcar la nivelul municipalităților. Există o prăpastie între primele și ultimele poziții. Distanța uriașă între cei care se implică și cei cărora nu le pasă spune totul despre atitudinea autorităților din zonele respective. Prin PNRR, România dispune de sume consistente pentru a crește capacitățile din domeniul reciclării printr-un program de creștere a investițiilor, astfel încât să susținem întreg lanț, de la colectare, selectare, până la reciclarea; Vom finanţa 15 platforme mari pentru zonele urbane, unde pot fi depozitate deşeurile din construcţii, metal, plastic, lemn, cauciucurile, deşeurile periculoase, toate deşeurile care ulterior pot ajunge la reciclare şi pot reintra în circuitul economic. Vor fi peste 13.000 de astfel de insule, pentru orașe, și peste 550 de centre de aport voluntar; În luna iulie vom fi gata să lansăm ghidul pentru acele centre de colectare voluntară. Trebuie să creștem gradul de reciclare și prin aceste insule inteligente pe care le finanțăm tot prin PNNR, vor fi peste 13.000 de astfel de insule, pentru orașe, și peste 550 de centre de aport voluntar; Avem un buget de 220 de milioane de euro prin programul administrat de AFM pentru creșterea capacității de reciclare, pentru toate tipurile de deșeuri.”

În cadrul raportului este elaborat și un set de recomandări specifice care vizează atât autoritățile publice locale, cât și naționale. Implementarea acestora ar putea contribui la creșterea performanței sistemelor de gestionare a deșeurilor și la îmbunătățirea rezultatelor acestor procese. Iată câteva dintre acestea:

● Creșterea nivelului de transparență la nivelul autorităților locale și centrale cu privire la progresele și rezultatele colectării separate și reciclării și stadiul implementării legislației privind deșeurile, prin publicarea acestor informații pe site-urile proprii.

● Creșterea cuantumului penalităților pentru autoritățile locale pentru neimplementarea prevederilor legislației privind gestionarea deșeurilor, precum și introducerea de noi penalități pentru neimplementarea unor prevederi din legislație, precum: instrumentul economic „plătește pentru cât arunci”, activități de informare și educare etc.

● Acordarea de finanțări din fondul de mediu pentru autoritățile publice locale în vederea dezvoltării de proiecte care au în centrul lor acțiuni de prevenție cu privire la generarea de deșeuri și de susținere a economiei circulare.

●  Realizarea de controale mai dese ale Gărzii de mediu și aplicare de sancțiuni pentru autoritățile publice locale care nu respectă legislația în vigoare.

● Creșterea taxelor de depozitare și susținerea economiei circulare, prin subvenții și facilități fiscale.

● Dezvoltarea de programe și proiecte de către UAT-uri pentru încurajarea prevenției generării deșeurilor (de tip Zero Waste) sau de susținere a economiei circulare.

O altă premieră constă în transparentizarea informațiilor, fiecare cetățean putând vedea cum se întâmplă gestionarea deșeurilor în orașul său, pe fiecare dintre categoriile analizate.

Studiul a fost realizat în perioada septembrie 2021 – mai 2022 și a vizat 47 de UAT-uri (municipii reședință de județ și primăriile de sector din București). Utilizând informațiile primite de la Primării în baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public, precum și informațiile culese de pe site-urile UAT-urilor, dar și informații din presa locală și alte site-uri relevante, au fost centralizate și analizate datele în funcție de indicatorii specifici și au fost desemnați câștigătorii.

Au fost oferite punctaje pentru asigurarea colectării separate pe fracții, îndeplinirea țintelor de reciclare la nivel de municipalitate, implementarea instrumentului „plătește pentru cât arunci”, informarea și educarea cetățenilor, îndeplinirea țintelor de reciclare, colectarea biodeșeurilor, colectarea DEEE-urilor, deșeurilor voluminoase și de construcții, actualizarea și publicarea contractelor de salubritate, gestionarea deșeurilor abandonate, programe proprii de prevenire, inovare sau economie circulară.

Pentru monitorizarea modului în care gestionarea deșeurilor se realizează la nivelul reședințelor de județ și în vederea clasificării acestora, a fost realizată o metodologie dezvoltată de echipa de proiect, cu consultarea experților în domeniu. Aceasta are la bază atât prevederile legale care trebuie respectate de către autoritățile publice locale, conform normelor legislative în vigoare, precum și o serie de bune practici și recomandări internaționale, în ceea ce privește gestionarea deșeurilor la nivel local.

„Prin acest raport ne-am propus să realizăm o imagine de ansamblu a implementării legislației privind deșeurile de către reședințele de județ din România.  Credem cu tărie că pentru a discuta despre noi măsuri de creștere a performanței gestionării deșeurilor la nivelul țării noastre este absolut necesar să cunoaștem în ce măsură actualele norme legislative sunt respectate la nivel local. Respectarea legislației privind deșeurile reprezintă doar un prim pas necesar în vederea unei bune gestionări a deșeurilor la nivel local, însă aceasta nu este nici pe departe suficientă dacă ne dorim orașe în care colectarea și reciclarea deșeurilor să aibă rezultate cu care să ne putem mândri. În prezent, la nivel european există măsuri stabilite de experți, care au fost testate și implementate, precum și numeroase exemple de bună practică, unele dintre ele fiind chiar localități din România. Viziunea generală spre care ar trebui să tindem atunci când ne referim la gestionarea deșeurilor la nivelul localităților este cea a orașelor în tranziție spre o economie circulară și spre atingerea obiectivului de Zero Deșeuri”, a declarat Andrei Coșuleanu, Președintele Asociației Act for Tomorrow.

În cadrul Raportului național de diagnoză privind calitatea serviciilor publice municipale au fost realizate analize și clasamente și pentru domeniile educație și transport public.

Proiectul Cetățeni activi pentru servicii publice de calitate la nivel local  este derulat de Societatea Academică din România, în parteneriat cu Asociația Act For Tomorrow și Vellenes Fellesorganisasjon, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este creșterea capacității de mobilizare și implicare civică, în special în rândul tinerilor, prin dezvoltarea unui set de metode și instrumente de monitorizare și advocacy în vederea îmbunătățirii calității serviciilor de transport public, educație și gestionare a deșeurilor furnizate de administrațiile publice locale din mediul urban. Pentru mai multe detalii despre clasamentul complet, concluzii, recomandări și best practices, accesați https://www.romaniacurata.ro/servicii-publice-locale/comunicare/

Despre Programul Active Citizens Fund România

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Acest material nu reprezintă în mod oficial poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.

Loading...

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.