Scrisoarea CUTREMURĂTOARE a familiei PREOTULUI dus la Viena MAI MULT MORT DECÂT VIU de la Spitalul Judeţean Timiş

Scrisoarea CUTREMURĂTOARE a familiei PREOTULUI dus la Viena MAI MULT MORT DECÂT VIU de la Spitalul Judeţean Timiş

Cazul preotului Daniel Ungur, de la Păuliş, ţine de câteva zile prima pagină a ziarelor din Arad. După un tratament eşuat la Spitalul Judeţean Timiş, preotul a fost transferat joi, cu o maşină privată, mai mult mort decât viu, la o clinică din Viena, într-o încercare disperată de a-i salva viaţa. În paralel, dând dovadă de solidaritate şi de o mobilizare formidabilă, întreaga presă din Arad a făcut apel pentru strângerea sumei de 25.000 de euro necesară interveţiei medicale din capitala Austriei.
Duminică, familia preotului a dat publicităţii o scrisoare care conţine suficiente semne de întrebare şi fapte care pun – pentru a câta oară!?! – la îndoială profesionalismul medicilor de la spitalele de stat din România.
Iată textul integral al scrisorii, care ne-a parvenit prin intermediul primarului comunei Zăbrani, Marian Toader (care, de altfel, l-a şi postat pe profilul său de Facebook):

Poveste tristă la început de an, cu întrebări fără răspuns, dar cu speranțe și rugăciuni pentru părintele Daniel Ungur
„După câteva internări succesive, în care a contactat din sala de operații a Spitalului județean Timiș, o bacterie Pseudomona Aeroginosa (proteus) (cei din familie susțin că nu este singurul pacient din acea perioadă internat pe sectia de Urologie care a contactat aceasta bacteria), în 10 ianuarie, părintele Daniel revine și este internat la Spitalul Județean din Timișoara, având febră și o stare generală gravă. După o serie de ,,investigații” generale, fără succes și fără un diagnostic clar și sigur se încearcă o serie de tratamente până la data de 27 ianuarie când familia din ce în ce mai neincrezătoare în reechilibrarea stării de sănătate, hotărăște transferul la o altă unitate spitalicească. In acest sens contactează mai multe spitale din țară și străinătate, dar cu excepția unei clinici din Viena, care le răspunde afirmativ, celelalte instituții medicale nu doresc acceptarea pacientului, simplu, nicio unitate nu dorea un pacient cu bacteria amintită. În toată perioada internării de la Timișoara singurul medic care nu a uitat de jurământul lui Hippocrate, a fost dr. Dragoș Laurian care, alături de asistentele de salon, și de 20 de ori intr-o zi se interesa de stare pacientului, deși nu era medicul curant al acestuia, ceilalți medici, probabil saturații de pacienții din clinicile private, personale erau indiferenți la nevoile medicale ale pacientului ,,de la stat”. In plus, nici în acest moment dr. șef de secție Botoaca (scuzati numele dacă nu este cel corect) nu dorește să semneze documentele care i-ar permite părintelui Daniel decontarea prin Casa de asigurări de Sănătate a unor cheltuieli privind internarea la Clinica privată din Viena. Oare de ce nu semnati, dle. dr.? Nu cunoaștei situația și starea pacientului? Subordonații domniei voastre nu v-au informat de existența acestui caz decât în momentul în care situația a scăpat de subcontrol? Nu cunoașteți situația din sala de operație când pacientul parțial anesteziat aude conversatia între medicii care trebuiau să-i salveze viața, iar unul dintre ei nu s-a ocupat de achiziționarea unor ustensile care lipseau si de care știa și cu seninătate a precizat că a uitat de achiziționarea acestora? Dle. dr. Boiborean, sper să vă aduceti aminte de această situație și de rugămințile celorlalti medici de a reintra în sala de operație? Sunt doar câteva întrebări la care acești medici, profesioniști de altfel ar trebui să răspundă. Orice om GREȘEȘTE dar trebuie să recunoaștem și să ne asumăm aceste greșeli. Dragii mei, sunt momente in viața cand avem nevoie de ajutor. Azi, poate mai mult ca oricând colegul, prietenul, parintele, un OM are nevoie de ajutorul nostru! Ajutor care, așa cum precizează medicii din Viena, pentru recuperarea totală este nevoie de o perioadă îndelungată. VA RUGĂM, nu ramaneti indiferenți!”

În finalul scrisorii se precizează că persoanele care doresc să facă donații au la dispoziție contul RO54 RZBR 0000 0600 1714 5820, deschis la Raiffeisen Bank pe numele de Ungur Daniel Nicolae. De asemenea, soția preotului, Ungur Bianca Margareta, a deschis la aceeași bancă, un cont în euro: RO55 RZBR 0000 0600 1836 6353. Pentru tranzacții interbancare, Codul Swift este RZBRROBU.

„Și pe această cale familia și cei apropiați multumesc și se roagă pentru faptele de milostenie făcute de dumneavoastră OAMENI cunoscuți sau necunoscuți. VĂ MULȚUMIM!”, se arată în finalul scrisorii.

  1. A
    m avut si eu ocazia sa ma conving de atitudinea criminala,indiferenta si prostia de care dau dovada unii asa-zisi medici din sistemul medical romanesc atat cel de stat cat si cel privat.Singurul luccru la care se pricep bine,cu totii,este COMERTUL cu sanatatea noastra.

    Raspunde

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.