Tradiții și superstiții de Sfânta Maria Mică

Catolicii și ortodocșii sărbătoresc, astăzi, Sfânta Maria Mică. Această sărbătoare deschide anul nou bisericesc, început la data de 1 septembrie.

Fecioara Maria s-a născut într-o familie de creştini, Ioachim şi Ana. Deşi înaintaţi în vârstă, ei s-au rugat cu tărie pentru a avea un prunc. Tradiţia spune că Îngerul Gavriil i-a vestit că ruga lor a fost ascultată şi că Dumnezeu le va da cel mai de preţ dar, un prunc, ales al Domnului, o fetiță, pe care au botezat-o Maria.

Potrivit tradiţiei ortodoxe, rugăciunile adresate Maicii Domnului de Sfânta Maria Mică de către femeile care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând.

Pe 8 septembrie, de Naşterea Maicii Domnului, bărbaţii nu meşteresc şi nu fac treabă în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe.

În credinţă populară, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vară şi toamnă, momentul în care se dă startul lucrărilor agricole de toamnă şi momentul în care noul anotimp începe să îşi intre în drepturi. Mai există şi o altă superstiţie românească conform căreia cei care mănâncă gătit la foc în aceste zile au şansa de a atrage asupra lor boli care îi pocesc.

În ziua de Sfânta Maria Mică se fac pelerinaje la mănăstiri şi se duc la biserică fructe, pâine şi lumânări, pentru a fi sfinţite.

Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.

În România, peste 1,8 milioane de femei și 400.000 de bărbați își sărbătoresc numele în această zi.