Peste 15 milioane de alegători sunt chemați la urne în Germania, în plin lockdown prelungit din motive de coronavirus. Duminică, 14 martie, au loc alegeri regionale în landurile Baden-Württemberg, Rheinland-Pfalz, ca și alegeri locale în orașele și comunele din landul Hessa. Însă mulți alegători, cu mult mai mulți decât în trecut, și-au exprimat deja opțiunile de la distanță, votând prin corespondență poștală. Potrivit datelor de până acum, numărul acestora ar fi aproape dublul celui din 2016 și se estimează chiar o creștere la două treimi. Pentru unele partide e confortabil, altele reclamă lipsa democrației exercitate direct, în fața urnei de vot și fără „influențe de acasă”.
Minunatul vot in plic
Tot mai mulți alegători din Baden-Württemberg și Renania-Palatinat au ales sa evite duminică mersul la cabina de vot din cartierul lor, în școli și centre comunitare. Ei au luat decizia acasă și au trimis votul în plic, la birourile electorale. Iar această tendință probabil ca va continua, în anul „super-electoral” 2021, cu șase alegeri de land, patru alegeri locale și alegerile la nivel federal din luna septembrie.
Cifrele provizorii, pe care președintele Oficiului regional de Statistică al landului Renania-Palatinat, Marcel Hürter, le-a raportat vineri presei germane, vorbesc de la sine. Până miercuri, peste 44% dintre alegatori au solicitat votul prin poștă. „Presupunând o prezență totală a alegătorilor de 70%, aceasta ar corespunde unui vot poștal de 63%”, precizeaza Hürter.
Pentru comparație: la alegerile de land din 2016, procentul de voturi prin corespondență, la o participare de 70,4%, a fost doar 30,6%. Prin urmare, procentul acestora e susceptibil acum de a se dubla.
Spre deosebire de Renania-Palatinat, în Baden-Württemberg nu există date privind votul prin poștă înregistrat central, de Biroul Electoral, acest lucru făcându-se prin intermediul municipalităților.
„Cu toate acestea, nimeni nu va fi surprins dacă proporția alegătorilor prin corespondență, în comparație cu ultimele alegeri de land, va fi semnificativ mai mare, având în vedere pandemia Corona”, a declarat pentru Spiegel, șefa Biroului electoral, Cornelia Nesch. Acum cinci ani, procentul de voturi prin poștă, la alegerile regionale din Baden-Württemberg, era de 21%.
Votul prin corespondență poștală este acum gestionat cu flexibilitate, așa cum arată reglementările din cele două state federale. În Baden-Württemberg, votul prin poștă putea fi solicitat la primăriile respective până vineri, ora 18.00, iar în cazul unei boli bruște sau a unui ordin de carantină, acest lucru se poate face până duminică, la ora 15.00. Documentele trebuie primite până cel târziu la 14 martie, ora 18:00, la punctul indicat în scrisoarea electorală respectivă.
Și în Renania-Palatinat, votul prin poștă putea fi solicitat de la municipalități până vineri, la ora 18:00. În cazul „bolii de scurtă durată”, este însă posibil ca cererea de vot prin poștă să fie depusă la secția de votare responsabilă, până la ora 15:00, în duminica electorală.
Obiecții la votul prin corespondență
Nu tuturor partidelor le place procentul ridicat de voturi poștale. La scurt timp după alegerile prezidențiale din SUA din noiembrie, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a încercat să trezească îndoieli cu privire la securitatea votului prin poștă în Germania, după ce perdantul candidat la președinția SUA, Donald Trump, pusese în mod repetat în discuție fiabilitatea acestuia în SUA, din cauza presupusei manipulări.
Votul prin corespondență poștală este un instrument legitim și practicat în Germania nu doar în perioada pandemiei de Covid. Nici în afara partidului AfD acesta nu este de necontestat, deoarece prin acest tip de vot exista riscul să dispară actul alegerilor publice, ca definitoriu pentru democrația parlamentară.
Petra Michaelis, șefa Biroului electoral din Berlin, a declarat recent într-un interviu acordat Berliner Morgenpost, că îngrijorările legate de votul prin poștă – de exemplu că alții de acasă ar putea influența votul – au fost ridicate mereu. „Dar acest lucru este acceptat de legislativ, iar votul prin poștă a fost aprobat de Curtea Constituțională Federală“, a precizat aceasta.
Michaelis a subliniat că, pentru ea personal, e important să meargă la secția de votare în ziua alegerilor și să își exercite drepturile democratice de cetățean, la fața locului. „În plus, se poate asigura sub privirea publicului, că procesul electoral se desfășoară corect“, a subliniat ea.
Sondaje despre alegeri
Cu puțin timp înainte de alegeri, se profilează o majoritate pentru alianțele guvernamentale anterioare, din cele două landuri federale.Potrivit unui nou Politbarometru ZDF, există în prezent o majoritate clară în Baden-Württemberg pentru continuarea guvernului Verzi-CDU și ar exista și suficiente opțiuni pentru o coaliție a Verzilor, SPD și FDP., în Renania-Palatinat.
Comparativ cu barometrul politic al săptămânii precedente, au existat doar puține modificări în rezultatele publicate joi seară. „Acest lucru se datorează și faptului că, datorită coronavirusului, un număr mare dintre cetățenii eligibili pentru vot au trimis deja, de la început, voturi poștale”, au explicat cei de la Politbarometru.
Scandalul despre afaceri discutabile cu măștile Corona, ale parlamentarilor din Uniunea CDU/CSU, pare să aibă un efect limitat asupra rezultatului alegerilor, s-a mai precizat. Despre aceasta temă am relatat de curînd detaliat, în articolul ”Rapace ca vulturii”. Afaceri murdare cu măști anti-coronavirus și comisioane de sute de mii de euro încasate de parlamentari germani.
Potrivit sondajului reprezentativ realizat de grupul de cercetare Wahlen, în perioada 8-11 martie, Verzii din Baden-Württemberg s-ar putea aștepta în prezent la 34% (minus 1% față de săptămâna precedentă), CDU la 24%, AfD la 11% , SPD la 10% (toate neschimbate), FDP la 11% (plus 1%) și Stânga la 3% (neschimbate). La alegerile de land din 2016, Verzii au câștigat cu 30,3%, urmați de CDU 27,0%, AfD 15,1%, SPD 12,7%, FDP 8,3% și Stânga 2,9%.
Conform Politbarometrului din Renania-Palatinat, SPD este în prezent la 33%, CDU la 29%, AfD la 9% (toate neschimbate față de săptămâna precedentă), FDP 6,5% (minus 0,5) Verzii la 10% ( minus 1), stânga la 3% (neschimbată), Alegătorii Liberi la 5% (plus 1). La alegerile din 2016, procentele erau după cum urmează: SPD 36,2%, CDU 31,8%, AfD 12,6%, FDP 6,2%, Verzii 5,3%, Stânga 2,8%, Alegătorii Liberi 2,2%.
Când vine vorba de „pe cine ar prefera să aibă ca prim-ministru de land”, oficialii în functie sunt în mod clar în avans, potrivit respondenților din ambele landuri germane. În Baden-Württemberg, reprezentantul Verzilor, Winfried Kretschmann, are 70% – cu mult înaintea candidatului CDU, Susanne Eisenmann, cu 13%. Restul respondenților se arată indecis.
În politbarometrul din Renania-Palatinat, o majoritate de 58% ar dori ca Malu Dreyer (SPD) să fie din nou prim-ministru. Doar 28% dintre cetățenii Renaniei-Palatinat l-ar alege pe Christian Baldauf, de la CDU.
Lasă un comentariu