Triumful bărbaților la vârful Comisiei Europene. Ursula von der Leyen, un start ratat din cauza nominalizărilor Franței și României?

Președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, a declarat sus și tare, că în viitoarea sa echipă paritatea de gen va fi respectată. Un lucru realizabil, dacă Franța și România ar fi și ele în acest consens. Însă, după toate probabilitățile, ținta va fi ratată după respingerea franțuzoaicei Sylvie Goulard, a româncei Rovana Plumb și prezumtiva lor înlocuire cu bărbați. A subestimat von der Leyen jocurile de putere de la Bruxelles? Va mai putea ea da un exemplu mediului de afaceri privat, controlat majoritar de bărbați?

Spiegel.de menționează vineri, că la București favorit pentru funcția de nou comisar al transporturilor ar fi europarlamentarul Siegfried Mureșan, membru al Partidului Național Liberal (PNL), care aparține familiei partidelor de centru-dreapta europene. https://www.spiegel.de/politik/ausland/eu-kommission-ursula-von-der-leyen-scheitert-mit-geschlechter-quote-a-1293446.html

„Nominalizarea nu este încă oficială, deoarece România nu are un nou cabinet, după răsturnarea guvernului social-democrat, la începutul lunii octombrie” scrie publicația citată.

„Cu toate acestea, liderul PNL, Ludovic Orban, care este responsabil de formarea guvernului, vrea să-i prezinte pe noii săi miniștri în Parlament, care să-i voteze miercuri cabinetul, în bloc. Dacă [n.t. Orban] e confirmat în funcția de șef al guvernului, Mureșan este candidat la funcția de comisar UE”, potrivit surselor consultate de Spiegel.

Prin această nominalizare, România ar fi a doua țară care va înlocui o candidată pentru Comisie, respinsă de Parlamentul European, cu un bărbat. Franța l-a nominalizat deja pe fostul secretar al Trezoreriei, Thierry Breton, drept nou comisar pentru piața internă, după ce, în mod neașteptat, Sylvie Goulard n-a avut susținere în Parlamentul European.

Start dificil, faultat de Paris

Respingerile celor două propuneri feminine pentru Comisia Europeană, ale Franței și României, ca și cea a maghiarului László Trócsányi, dau impresia că Ursula von der Leyen a pornit „cu stângul”. Iar fiindcă noua CE trebuie votată în bloc, de Parlamentul European, se ridică întrebarea dacă termenul de preluare a mandatului său, 31 octombrie, nu va fi depășit. Cert este că, în formula 11 femei / 16 bărbați, paritatea de gen la vârful UE este compromisă.

Nici reprezentanții creștin-democrați și nici cei social-democrați nu văd o prea mare problemă în nerespectarea „cotei de femei” în CE, potrivit unor declarații apărute în presa germană. Verzii sunt însă mai sceptici în ce privește acceptanța acestei disparități.

„Atunci când jumătate din populație este feminină, acest lucru tebuie să se reflecte și în ocuparea funcțiilor de conducere”, a declarat Ska Keller,  co-șefa grupului parlamentar al Verzilor, din Parlamentul European. Tot ea se întreabă, cum de Franța nu a putut găsi o candidată adecvată la funcția de comisar european.

Ne întrebăm și noi, dacă această neputință nu ascunde mai mult, de exemplu un spirit revanșard al președintelui Franței, față de proeminența germană la vârful CE. El i-ar fi reproșat Ursulei von der Leyen că a trimis-o pe Goulard în cursa pentru CE, împotriva recomandărilor sale. Iar acum se pare că „i-o platește”, nominalizând un bărbat.

Ne plac femeile, însă la locul lor

În ce privește politica românească, deși lucrurile s-au mai îndreptat, există încă destul misoginism relativ la numirea în funcții de conducere importante, chiar dacă acesta e argumentat prin „criterii de competență”.

Săptămâna aceasta, Călin Popescu Tăriceanu, președinte al Senatului și fost premier, ridica la fileu, cu tărie, paritatea de gen în viitorul guvern. I-am aduce aminte că în 2007, numărul femeilor din al doilea său guvern a fost zero, lucru de neînchipuit într-o țară tocmai intrată în UE.

Îmi voi permite aici o remarcă personală. Este adevărat că femeile sunt, în general, mai predispuse să acționeze instinctiv și afectiv, ceea ce nu e neapărat un defect. Filtrând problemele de mediu, sociale, de educație sau medicale, dar chiar și cele de politică internă sau externă, prin instinctul matern, femeile pot îmblânzi anumite decizii și media în situații pe care „luptele de cocoși” le fac imposibile unui consens.

De multe ori, femeile-politician sau cap de firmă își sacrifică o parte a vieții familiale, așa cum este ea concepută tradițional. Însă, dacă ele sunt dotate profesional și optează pentru o carieră „spinoasă”, iar acasă există înțelegere și sprijin, rezultatul poate fi neașteptat de bun.

Dincolo de feminismul exacerbat, căruia nu-i găsim o justificare, promovarea femeilor pe bază de competențe, în politica de vârf și în funcțiile de decizie din companii și concerne, este un lucru pozitiv și „contemporan”. Un exemplu de referință este Angela Merkel, cel mai longeviv cancelar german.

Admonestările Angelei

În mai anul acesta, ea a amenințat cu „alte măsuri”, dacă procentul femeilor în funcții de conducere nu crește. Merkel a cerut ca paritatea de gen să fie creată peste tot, în societate. Acest lucru vizează companiile, universitățile, cultura, mass-media și politica.

Chiar dacă astăzi există cel puțin 30 la sută femei, în consiliile de supraveghere ale celor mai mari 100 de companii germane listate la bursă, în conducerea acestora cota de femei e dezastruoasă, „sub 8,5%”, după cum a declarat Merkel la întâlnirea anuală de anul acesta, a Asociației Femeilor de Afaceri din Germania.

„Asta denotă o atitudine de refuz, pe undeva”, a spus Merkel. De multe ori este invocată o imixtiune guvernamentală prea mare, însă situația nu pare a se reglementa de la sine. „În cazul în care companiile ne vor confrunta din nou cu dimensiunea zero, va trebui să sancționăm acest lucru, într-un fel”.

Iată însă că și șefa Comisiei Europene, veche colaboratoare a lui Merkel, Ursula von der Leyen, nu are o misiune ușoară în a impune egalitatea de gen la vârful unei structuri „catarg” pentru direcția Uniunii Europene. După cum se pare, procentul fifty-fifty, la bărbați și femei care conduc CE, mai are de așteptat.

Articolul a apărut şi în HotNews.