Mai multe articole din rubrica "" ↑

Ucraina, o grenadă în războiul dintre yuan şi dolar?

Sancţiunile economice şi financiare impuse Rusiei de SUA şi UE nu rămân fără răspuns. Urmând exemplul preşedintelui Putin, care în mai 2014 a parafat cooperarea energetică dintre Gazprom şi China Petroleum, oligarhii rusi îşi dirijează afacerile şi banii înspre China.

Sancţiunile economice şi financiare impuse Rusiei de SUA şi UE nu rămân fără răspuns. Urmând exemplul preşedintelui Putin, care în mai 2014 a parafat cooperarea energetică dintre Gazprom şi China Petroleum, oligarhii rusi îşi dirijează afacerile şi banii înspre China. Gennady Timchenko, un magnat din domeniul petrolier, îşi administrează acum cele 14 miliarde de dolari prin intermediul cărţilor de credit chinezeşti. Cardurile Visa şi Master blocate de americani, miliardarul rus şi le-ar fi înlocuit cu cardul chinezesc Union Pay.
„Iarăşi va trebui să cărăm cu noi portofelele cu bani gheaţă, ca înainte”, s-ar fi plans Timchenko. Iar pentru a nu fi nevoit să facă acest lucru, cărţile de credit din China au venit la momentul potrivit. „Din unele puncte de vedere, sunt mai bune ca Visa, căci măcar aşa nu mai au acces americanii la banii mei”, ar fi declarat acesta agenţiei de ştiri Itar-Tass, citată de Deutsche Wirtschafts Nachrichten.de.
Timchenko a fost unul dintre primii oameni de afaceri vizaţi de sancţiunile SUA asupra persoanelor private. Încă din luna martie, el se află pe „lista neagră” a Ministerului de Finanţe american. În aprilie, SUA impuneau sancţiuni împotriva a şapte apropiaţi ai lui Vladimir Putin şi a 17 companii. Între timp, SUA şi UE şi-au extins sancţiunile la „gradul 3”, excluzând întregi sectoare economice ruseşti din sistemul financiar bazat pe dolar.
În luna iunie, ministrul de externe al SUA, John Kerry, declara: „Statele Unite şi aliaţii noştri (UE) nu vor ezita să folosească instrumente ale secolului 21, pentru a trage la raspundere Rusia, pentru comportamentul său de secol 19”. În acest sens, el recomandă o orchestrare a sancţiunilor aplicate economiei, băncilor, energiei şi mineritului rusesc.

Victoria Nuland consideră războiul financiar împotriva Rusiei drept „nou instrument al politicii externe a SUA”. După ce, într-o convorbire telefonică interceptată fără ştirea ei şi devenită între timp celebră, în care spune „Fuck the EU”, Nuland îşi releva consideraţia faţă de Uniunea Europeană, acum diplomatul american responsabil de afacerile est-europene recunoaşte public că, în confruntarea dintre SUA şi Rusia, primează războiul monetar.
„Reacţia pieţelor este probabil mai importantă decât cea de la Moscova. Va trece ceva timp, până când se va vedea efectul asupra calculelor sale geostrategice. Nu cred că cineva se aşteaptă la schimbarea peste noapte a politicii lui”, a spus Nuland, referindu-se la Putin şi sancţiunile financiare aplicate Rusiei.
Totodată, ea descrie, citată de EUobserver, crearea nesiguranţei pieţelor ca „un scalpel… un nou instrument al politicii externe europene şi americane”. Ţelul acestei operaţiuni este creşterea poliţelor de risc pentru investiţii în Rusia, scăderea creşterii economice ruseşti concomitentă cu creşterea ieşirii capitalului, din Rusia.
Primii paşi ar fi fost deja făcuţi: SUA şi Canada vor să blocheze creditele Băncii Mondiale destinate Rusiei iar această blocadă poate fi uşor implementată, dat fiind faptul că politica Băncii Mondiale este dominată de americani. Şi în Europa, SUA încearcă să impună izolarea băncilor rusesti, prin „tăierea” lor de la fluxurile internaţionale de capital, aducându-se argumentul că Moscova nu cooperează la elucidarea prăbuşirii avionului malaezian MH17.
Criza din Ucraina s-a făcut deja remarcată în economia rusească. Fondul Monetar Internaţional a previzionat pentru 2014 doar un plus de 0,2% al produsului intern brut, după ce, în aprilie, previziunea era de 1,3%. Ieşirile masive de capital şi relativa îngheţare a deciziilor de investiţii în Rusia demonstrează un climat de afaceri afectat de recentele evenimente legate de Ucraina şi anexarea Crimeei.
Sancţiunile împotriva Rusiei au dus la întărirea cooperarii acesteia cu China, dar şi la repoziţionarea înspre est a ţărilor în dezvoltare din America de Sud, cum sunt Brazilia şi Argentina. Aşa-zisul pol „estic”, al statelor BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), strânge rândurile în competiţia cu cel „vestic”, reprezentat de SUA şi UE.
Cele cinci state BRICS au creşteri economice anuale între 5-10%, în timp ce UE are cca 2%. Trei miliarde de oameni (cca 40 % din populaţia globului) trăiesc în aceste ţări, iar PIB-ul lor cumulat este aproape un sfert din PIB-ul global. Aceste state deţin şi rezerve naturale uriaşe, cu care ţin în mână pârghiile economiei mondiale.
În 15 iulie anul acesta, în Brazilia, liderii BRICS şi-au strans cu putere mâinile într-o alianţă pe care am putea-o numi „anti-dolar”. La summit-ul de la Fortaleza s-a decis şi înfiinţarea unei bănci de dezvoltare. New Development Bank este alternativa statelor BRICS la Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional. Sediul bancii urmează a fi la Shanghai, în China. Iar în China, banul se numeşte yuan.

Loading...

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.