Mai multe articole din rubrica "" ↑

Cyborgii printre noi. O firmă suedeză microcipează angajaţii, instituind o nouă formă de control

Cyborgii printre noi. O firmă suedeză microcipează angajaţii, instituind o nouă formă de control

„Seringa alunecă printre arătător şi degetul mare. Apoi, cu un click, în mâna angajatului este injectat un microcip. Un nou cyborg a fost creat”. Astfel relata săptămâna trecută cnbc.com ce se întâmplă la un o companie de tip startup suedeză, numită Epicenter.

Pentru generaţia care n-a văzut filmul Terminator, în care amestecul om-maşină poate deveni ceva terifiant, procedura pare cool. Atât de cool, încât Epicenter organizează pentru amatorii de senzaţii noi party-uri de injectare cu microcipuri. Momentan, aceasta se face pe bază de voluntariat.

Suedia e campioana în multe domenii: educaţie, protecţia mediului, sănătate controlată digital. Iată că acum ea se vrea deschizătoare de drumuri şi într-un domeniu faţă de care alte ţări opun argumente de ordin moral şi de protecţie a datelor cu caracter personal. În anumite firme din Suedia, implantarea de microcipuri a personalului angajat a început să devină rutină, mai ales cu liberul concurs al celor vizaţi.
Şefii acestor firme susţin că vor să testeze practicabilitatea noii proceduri, nu să spioneze starea de sănătate şi toate mişcările angajaţilor lor. Posibil, dar improbabil, căci nu doar somnul raţiunii, ci şi ştiinţă scăpată de sub control poate naşte monştri, după cum istoria omenirii ne-a arătat-o în repetate rânduri.

Cyborgii (n.r. prescurtarea de la cybernetic organisms) sunt organisme vii cu implantate tehnice, iar aici nu ne referim la plasarea unui stent la inimă, care ajută derularea unui proces fiziologic deficitar. Ca un microcip e mic şi se pierde în masă vie în care este implantat nu are niciun fel de relevanţă. Fapt este că el nu mai e un device exterior organismului, cum e un telefon mobil care recepţionează şi transmite date, ci e încorporat în om. Iar acest lucru contează, adică „face diferenţa”, cum ne exprimăm mai nou.

Microcip-ul implantat angajaţilor prin hub-ul Epicenter din Stockholm are mărimea unui bob de orez şi e de tipul „Radio-Frequency Identification” (RFID). Acesta transmite date de identificare despre posesor, facilitându-i accesul prin uşi securizate, la copiatoare din firma, etc. Mai târziu, tot aşa se va putea plăti şi la Cafeteria din incinta hub-ului. Epicenter se auto-defineste că „o casă de inovaţie digitală” şi oferă spaţiu unui număr de peste 100 de companii, cu 2000 de angajaţi.  Până acum, s-au lăsat „cipati” peste 150 de angajaţi.

Dacă este să ne gândim la procedura utilizării în sine, aceasta este asemănătoare plimbării unui cip tradiţional prin faţa unui scanner care monitorizează accesul într-un spaţiu securizat, sau al unuia care face serviciul de pontaj într-o întreprindere. În cazul din urmă, se înregistrează timpii de venire, de plecare, de pauză. În multe firme din Germania şi din alte ţări se petrece aşa, ceea ce e un real progres faţă de semnarea unei condici de prezenţa, desuetudine prezenta încă în România.

Dacă evidenta timpilor de prezenţa la lucru suferă un real progres, cu avantaje pentru angajator, dar şi pentru angajat – care poate mult mai facil să lucreze independent de un orar fix -, controlul mişcărilor angajatului prin ciparea lui la propriu poate deveni un coşmar. El poate fi supravegheat oricând şi oriunde: în pauză de small-talk, de ţigară şi chiar de toaletă.

E încă un pas spre „angajatul transparent”. Iar faptul că microcipul este implantat nu exclude „citirea¬ datelor sale personale de sănătate, ca şi a mişcărilor sale din afara clădirii de unde este monitorizat. Un avantaj pare a prezenta cip-ul nu la purtător, ci „la arătător”, pentru uituci şi distraţi, căci riscul pierderii, sau al uitării sale acasă, este eliminat.

Pentru directorul general al firmei Epicenter, Patrick Mesterton, avantajele sunt însă pe toată linia şi definesc „angajatul modern”: „Îţi uşurează viaţa. Poţi cumpăra cu el bilete de avion, să mergi în sala de fitness … adică înlocuieşte lucruri pentru care, în mod normal, e nevoie de un aparat de comunicare, fie acesta carte de credit, cheie, sau altele asemenea”, a declarat el, citat de Welt.de.

Mesterton n-a scos însă niciun cuvinţel „despre pericolele pe care le prezintă un astfel de implantat asupra sferei private”, comentează publicaţia germană, menţionând expunerea tuturor datelor de sănătate şi de mişcare ale persoanei cu cip implantat. „Chiar dacă firmele n-ar folosi accesul la datele sensibile, acest lucru l-ar putea face hackerii. Bio-Hacking-ul ar deveni un risc.”

Până acum, cip-urile s-au limitat la „Near Field Communciation Technology”, o tehnologie asemănătoare celei folosite de cărţile de credit şi telefoanele mobile în realizarea de plăţi. Epicenter vrea să schimbe asta şi să testeze plăţile şi prin cip implantat. Se pare că produsul e pe val la firmă din Stockholm, unde se întreabă „te-ai cipat?” şi, în fiecare lună, se organizează petreceri la care angajaţii se pot lăsa cipati pe gratis. Implantarea se pare că nu e dureroasă şi s-ar derula fără pierderi de sânge.

„Sandra Haglof, o tânără de 25 de ani care lucrează pentru Eventomatic, o companie organizatoare de evenimente din cadrul Epicenter, are trei piercing-uri şi mâna ei stânga abia a tresărit când Osterlund i-a injectat micul cip”, relatează cnbc, care prezintă şi un video la subiect.

Jowan Osterlund este cel care realizează operaţia, auto-descriindu-se că „body hacker”. Proaspătul cyborg Sandra râde şi spune: „Vreau să fiu parte din viitor”.

Ea nu este departe de adevăr. Miliardarul american Elon Musk, patronul Tesla şi Space X, are viziuni şi mai îndrăzneţe pentru piaţa muncii de mâine, relatează Welt.de. „În timp vom vedea o contopire a inteligenţei biologice şi a celei digitale”. El consideră că microcip-urile implantate în corp nu ajung şi că înlocuirea prin roboţi e inevitabilă. „Pentru a rămâne competitivi şi a nu se lăsa înlocuiţi de roboţi, oamenii trebuie să devină maşini”.

(Articolul a apărut și în HotNews.)

Foto: medicaldaily.com

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.