AEP se face că nu vede găurile negre din finanțele partidelor iar parlamentarii dau liber la împrumuturi în campanie

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) se face că nu vede găurile negre din finanțele partidelor iar parlamentarii dau liber la împrumuturi în campanie, afirmă Institutul pentru Politici Publice (IPP) din România.

Finanțarea partidelor și campaniilor revine în atenție la începutul anului electoral 2016 printr-o Hotărâre pentru aprobarea normelor metodologice de finanțare a activității partidelor politice și a campaniilor electorale elaborată de Autoritatea Electorală Permanentă, care vine cu 80 de pagini de reglementări suplimentare privind sancțiuni, interdicții, plafoane pentru venituri și cheltuieli, formule de alocare a subvenției, dar omite esențialul: controlul finanțării partidelor este inexistent în România, în condițiile în care ultimele alegeri locale și parlamentare au lăsat partidele mari (PSD, PNL, PDL) cu datorii [1] de peste 54 de milioane de lei și cu un volum al cheltuielilor mult mai mare decât veniturile declarate,  iar instituția însărcinată cu verificarea acestora raportează pe linie că nu au fost constatate încălcări ale legislației în vigoare.

Mai mult, printr-o modificare adusă anul trecut la legea finanțării partidelor [2], România a brevetat practic un mecanism de suplimentare a veniturilor partidelor prin împrumuturi, în țara în care împrumutatul de la mătuși, soacre, șoferi, secretare etc. este cel mai frecvent pretext folosit pentru a masca transferuri financiare corupte sau mită. Practic, această modificare dă libertatea partidelor ca, după ce primesc donații până la limita permisă de lege, să se „împrumute” de la persoane fizice sau juridice (eventual aceleași!) cu încă pe atât, dublându-și astfel veniturile. Mai mult, reglementările nearticulate au scăpat din vedere să impună interdicția asupra împrumuturilor de bani către partide de la persoane fizice sau juridice străine  așa cum este ea prevăzută în cazul donațiilor.

Aruncând o privire pe situațiile financiare ale partidelor din România, putem constata că din 2012 încoace nu a existat bilanț anual al niciunuia dintre partidele parlamentare care să se încheie cu datorii mai mici de 10 milioane de lei. Ne întrebăm, în aceste condiții, de ce ar vrea cineva să împrumute cu bani un partid permanent înglodat în datorii și hăituit de creditori?  Prin aceeași lege din 2015, partidele au avut însă grijă să își protejeze banii primiți de la bugetul de stat printr-o prevedere care spune că subvențiile acordate partidelor politice au statut de afectațiune specială și NU sunt supuse executării silite prin poprire [3].

Cea mai recentă analiză făcută de Institutul pentru Politici Publice (IPP) pe informațiile contabile oficiale publicate de partidele politice pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice arată că în ultimii 4 ani toate partidele mari din România înregistrează constant datorii. Sumele datorate către creditori – inclusiv către bugetele publice – numai de PSD, PNL [4] și PDL în această perioadă se ridică la peste 12 milioane de euro.

***