Cine-l opreşte pe Draghi? Criticii banilor din elicopter şi ai politicii monetare a BCE, din ce în ce mai vocali în Germania

Cine-l opreşte pe Draghi? Criticii banilor din elicopter şi ai politicii monetare a BCE, din ce în ce mai vocali în Germania

Mai multi politicieni germani au somat, la finele saptamanii trecute, initierea unor presiuni asupra politicii monetare a Bancii Centrale Europene. Ceea ce e destul de greu, caci BCE are independenta decizionala. Politicienii CDU/CSU reclama ca, sub conducerea lui Mario Draghi, BCE inunda Europa cu bani “ieftini”, iar dobanda de referinta a ajuns la zero. 

Aceasta duce la explozia preturilor imobiliare, la evaporarea partiala a economiilor cetatenilor si la contractarea fondurilor de pensii. Expertii bancari ar fi evaluat ca germanii ar fi pierdut, in intervalul 2010-2016, circa 200 de miliarde de euro din scaderea dobanzilor.

Cel mai dramatic efect este asupra fondurilor de pensii, in care se casca “o gaura mare”, dupa cum a spus ministrul federal al transporturilor, Alexander Dobrindt (CSU), publicatiei Welt am Sonntag. Tema pensiilor va fi decisiva in campania electorala din 2017, caci de ea se va agata partidul populist AfD, pentru a obtine voturi in detrimentul coalitiei de guvernamant actuale.

Vicepresedintele factiunii crestin-democrate, Ralph Brinkhaus, a solicitat si el ca BCE sa isi justifice politica monetara practicata in ultimul timp. Iar Michael Fuchs, un alt politician CDU, a declarat, citat de Spiegel: “Nu suntem suficient de vocali”. In opinia sa, Coalitia (n.r. CDU/CSU)”trebuie sa spuna acum deschis, ca politica sefului BCE, Mario Draghi, i se pare gresita”.

  • Pierderi de sute de miliarde

Deutsche Zentral-Genossenschaftsbank (n.r. DZ Bank AG, un institut financiar central, cu sediul Frankfurt am Main, care reprezinta peste 900 de societati de creditare) a calculat efectele negative ale dobanzilor negative asupra depunatorilor. La finele anului 2014, DZ Bank era a banca patra ca marime din Germania.

Potrivit publicatiei Welt am Sonntag, care prezinta concluziile DZ Bank, cetatenii cu economii la banci au pierdut, intre anii 2010 si 2016, dobanzi in valoare de 343 miliarde de euro. Acestea au fost relationate la dobanzile incasate anterior pe conturile curente, certificate de valoare si asigurari.

Castigurile din aceeasi perioada – de exemplu la dobanzi pentru creditele imobiliare – ar fi fost doar de 144 de miliarde de euro. Practic, un minus de aproape 200 de miliarde de euro, “la adevar”.

Si alte banci reclama probleme, ca urmare a politicii monetare a EZB. Aceasta ar “sufoca marjele de dobanda, care reprezinta pentru multe banci sursa principala de venit”, dupa cum s-a exprimat Hans-Walter Peters, sef al bancii private Berenberg si noul presedinte al Asociatiei Federale a Bancilor din Germania (BdB). In plus, bancile cu rezerve monetare mari sunt “pedepsite prin dobanda negativa actuala”. “Astfel, stabilitatea sistemului financiar este amenintata de BCE”, a spus Peters pentru Frankfurter Allgemeinen Sonntagszeitung si citat de Reuters .

La inceputul lunii martie, BCE a scazut dobanda de referinta la 0 procente, a crescut dobanda “de penalizare” asupra unor rezerve existente in banci si a suplimentat achizitia lunara de catre BCE a obligatiunilor emise de state, ba chiar si a celor emise de unele companii. Astfel, Draghi incearca sa contracareze deflatia si scazuta crestere economica din Eurozona, incercand sa tina pe linia de plutire tarile afectate de criza euro.

  • Apa la moara data AfD

Atacurile fatise ale politicienilor CDU/CSU la adresa politicii monetare a BCE sunt neobisnuite. Chiar si ministrul federal al finantelor, Wolfgang Schauble, a apreciat recent ca “efectele acestei politici alimenteaza tot mai puternic in Germania tendintele eurosceptice”. Mai pe sleau spus, Schauble il face pe Draghi in parte responsabil de ascensiunea Alternativei pentru Germania (AfD), al carui punct de pornire a fost euroscepticismul.

In ministerul de finante german s-ar discuta chiar de pasi in instanta, daca boardul BCE va recurge la “banii din elicopter”, adica bani directi sau indirecti catre populatie, in scopul impulsionarii consumului si a iesirii din spirala deflatiei.

“I-am spus lui Mario Draghi: Fii tare mandru. 50 la suta din rezultatul unui partid, care pare a fi nou si de succes in Germania, poti sa le subscrii acestei politici” ar fi spus Schauble intr-o discutie privata, la care a participat un jurnalist citat de Frankfurter Allgemeine Zeitung si Deutsche Wirtschafts Nachrichten.de.

  • Pensii cu cantec

Politica banilor ieftini si a dobanzii minime afecteaza mai cu seama pensiile din Germania, un subiect electoral de forta in alegerile generale de anul viitor. Aceste pensii se constituie din asigurari platite statului, insa si, in proportii considerabile, din cele private, de viata cu optiune de pensie, ca si din asa-numita pensie Riester, un model de contributie (in parte privata, in parte de stat) la care dobanzile actuale nu mai asigura, momentan, nicio garantie de profit real, in buzunarul contribuabilului.

Asiguratorii au promis clientilor o asa-numita “dobanda garantata”. Aceasta nu mai poate fi onorata, cata vreme BCE mentine dobanda de referinta la un nivel asa de scazut.

Pentru campania electorala din 2017, Uniunea CDU/CSU vrea sa vina in intampinarea electoratului sau fidel, de varsta a treia sau apropiat de aceasta si promite o reforma a sistemului de pensii. Aceasta nu se poate insa realiza fara a creste valoarea punctului de pensii, ceea ce inseamna mai multi bani de la bugetul de stat pentru pensiile obligatorii.

Merkel insista insa pe o mai mare contributie la pensiile private. Nu toata lumea isi poate insa permite asa ceva, iar pericolul ca multi pensionari sa cada in zona “limitei de saracie” e o ipoteze de care se fereste orice partid in an electoral.

  • Dictatul tehnocratiei

Criticii politicii monetare actuale a BCE reclama faptul ca Banca Centrala Europeana condusa de Mario Draghi si-ar “depasi mandatul si abuza de privilegiile sale”. Pe de alta parte, BCE este independenta decizional. Pe aceasta independenta de decizie marseaza si Draghi, care se simte neinteles de nemti, in politica sa “generoasa”, prin care finanteaza in stil mare, statele din zona Euro, activand tiparnita de bani (cum o face si Fed-ul american) si salvand moneda Euro, “whatever it takes”.

Desi independenta BCE a devenit o tema tabu, se pare ca aceasta nu este lipsita de riscuri si efecte colaterale. In fapt, un corp decizional format din puri tehnocrati ia decizii care ii afecteaza profund pe toti cetatenii europeni.

Prin urmare, acum este mai actuala ca niciodata intrebarea pe care si-o punea la inceputul crizei monedei Euro, economistul britanic Charles Goodhart: “Cata putere dam unei persoane si unei institutii nelegitimate democratic?” – adica desemnate, insa nu alese prin vot de catre electorat.

Articolul a apărut şi în HotNews

 

Loading...

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.