Proteste de stradă ale elevilor, modelul Greta și votul de la 16 ani în Germania

Proteste de stradă ale elevilor, modelul Greta și votul de la 16 ani în Germania

Săptămâni la rând, elevii din Germania au chiulit vinerea de la școală, ca să iasă la demonstrații pentru viitorul lor. Și pentru viitorul planetei, deoarece protestele, începute sub motto-ul „Greve școlare pentru climă“, s-au transformat într-o mișcare globală. Fridays for Future o au ca portavoce pe adolescenta Greta Thunberg, iar aceste proteste au dat naștere unei aprinse dezbateri publice și în politica germană – dacă dreptul de vot la nivel federal nu ar trebui acordat tinerilor, începând cu vârsta de 16 ani. Există voci pro și contra acestei eventuale legiferări, care ar putea schimba radical procesul și rezultatul electoral.

  • Șpagatul politic

Criticile protestelor se îndreaptă împotriva chiulului de la orele de vineri, pentru a se demonstra în stradă. Ministrul german al Justiției, Katarina Barley (SPD), aprobă însă angajamentul civic al elevilor și pune în discuție scăderea vârstei de la care tinerii pot vota. „Faptul că adolescenții demonstrează acum pentru acordul climatic și se angajează așa mult este extraordinar“, a declarat ea sâmbătă, pentru Passauer Presse.

„Acest lucru infirmă prejudecata că oamenii tineri nu sunt suficient de activi și nu se angajează politic“, a spus ea. Ieșirea pe stradă a elevilor, pentru viitorul lor, „merită mult respect“ și „ar trebui să introducem dreptul de vot de la 16 ani“, a adăugat ea.

Și cancelarul Angela Merkel (CDU) a lăudat protestele. „Sunt absolut de acord ca elevii și elevele să iasă pe stradă și să lupte pentru protecția împotriva schimbărilor climatice“, a spus ea, într-o înregistrare video din 2 martie, de pe situl oficial Bundeskanzlerin.de.
„Cred că este o inițiativă foarte bună”, deoarece țintele acordului climatic pot fi atinse doar dacă există susținere în rândul societății, a spus ea. În același timp, Merkel a rugat tineretul să aibă răbdare. „Știu că elevii și elevele își doresc unele lucruri mai repede, cum ar fi renunțarea la cărbuni“, însă trebuie gândit la faptul că „locurile de muncă și economia trebuie să stea în balanță cu țelurile protecției climatice”, a precizat ea.

Ministrul Educației, Anja Karliczek (CDU), este însă total împotriva „grevelor școlare” în timpul cursurilor. Iar președintele Asociației Germane a Profesorilor, Heinz-Peter Meidinger, consideră acțiunile de protest „un șpagat“ politic.

„Pe de o parte, vrem o educație în sensul formării de cetățeni activi politic“, iar pe de altă parte, „nu putem să lăsăm la latitudinea elevilor și părinților dacă se merge sau nu la școală“, a declarat el, pentru presa locală din Passau.
La gimnaziul la care predă, lecțiile „sărite” prin participarea la demonstrațiile de vinerea au fost recuperate.
  • Modelul Austria?
În Austria, tinerii pot vota de la 16 ani. Într-un interviu acordat publicației Spiegel, cercetătorul pe probleme de tineret Bernhard Heinzlmaier consideră că acesta ar putea fi un model de urmat, chiar dacă demonstrațiile recente, din Germania, sunt mai degrabă „un fenomen al păturilor de sus“ ale societății.
El consideră că „este nebunie curată să deduci, pe baza unor demonstrații ale unor elevi de gimnaziu, că tineretul ar fi activ politic“. Aceasta înseamnă „să ignori toate rezultatele cercetărilor din ultimii 15 ani“.
„Este o minoritate absolută, care protestează împotriva schimbărilor climatice. Aceștia sunt tineri din zona superioară a societății. Sunt copiii burgheziei, ai căror părinții au bani și trăiesc conștienți ecologic. Copiii merg vinerea să demonstreze, fericiți când părinții și profesorii sunt mulțumiți de ei. La această vârstă, adolescenții sunt ființe foarte morale, deoarece nu au experimentat încă dezamăgiri politice. Clasele sociale de nivel mediu și inferior nu sunt deloc interesate de schimbările climatice”.
Heinzlmaier mai crede că protestele pentru un mediu climatic sănătos „merită cu siguranță sprijin”, însă „folosirea protestelor ca motiv pentru scăderea vârstei de votare este bizară” și „incorectă”, deoarece se bazează doar pe implicarea „a zece procente de sus”, în timp ce participarea la vot ar urmă să implice tot tineretul vizat.
Referitor la participarea, de peste zece ani, a tinerilor austrieci la toate alegerile din țară, specialistul german remarcă faptul că tinerii care țintesc bacalaureatul și studiile superioare votează mai degrabă „verde” și pentru liberalismul de stânga, în timp ce aceia care se află în ucenicii la firme, pentru a deveni muncitori calificați, se poziționează mai degrabă în favoarea FPÖ, adică a populiștilor de dreapta.
Heinzlmaier mai consideră că mediului liberal de stânga austriac îi lipsește „respectul față de lumea și viața straturilor medii și inferioare ale societății”, fapt care direcționează voturile tinerilor provenind din aceste medii înspre populiștii de dreapta, care „sunt mai puțin abstracți, apar cu picioarele mai pe pământ”, iar limbajul lor direct le spune ceva.
Despre „modelul austriac”, cercetătorul german spune că s-a observat o participare la vot a tinerilor care au identificat în candidații tineri un model de urmat, diferit de imaginea „unei culturi de partid încorsetate, cu funcționari aroganți”. Experiențele notate de Heinzlmaier arată că, în mediul rural, tinerilor le place „să se arate” la vot, demonstrând că sunt pe cale de a deveni adulți și că fac uz de drepturile lor. „Aceasta nu înseamnă că ei sunt alegători mai buni”, remarcă el.

Și totuși, recomandă „în orice caz” introducerea, în Germania, a votului începând cu vârsta de 16 ani. „Tinerii de astăzi sunt, la 16 ani, mult mai copți decât cei din trecut. Ei pot, cu siguranță, să ia decizii care, în privința calității, le egalează pe cele ale unui tânăr de 25 de ani. Iar dacă li se dă dreptul să voteze, acesta este un semn al aprecierii lor”, conchide expertul german.

  • Votul la 16 ani in Germania, Austria, Elveția

În Germania, fundamentele legii privitoare la votare sunt stipulate în Legea Fundamentală (Constituția germană), începând cu 1949, iar detaliile sunt listate în Legea electorală federală. Istoric, s-a înregistrat următoarea evoluție: în anul 1945, vârstă minimă pentru votul activ (a alege) a fost ridicată de la 20, la 21 de ani. În 1972, această a fost coborâtă la 18 ani. În 1975, și vârsta pentru votul pasiv (a fi eligibil pentru a fi ales) a fost coborâtă la 18 ani.

În 1995, vârstă minimă de vot activ pentru alegerile locale din Saxonia Inferioară a fost coborâtă la 16 ani. În 2009, exemplul saxon a fost urmat și landul Bremen, unde tinerii de 16 ani au putut vota chiar și la nivel regional (de land). În 2011, pe acest parcurs s-a înscris landul Brandenburg, urmat, în 2013, de Hamburg și Schleswig-Holstein.
În marile landuri germane și la nivel federal, vârsta primului vot activ și pasiv a rămas neschimbată, la 18 ani. Cu excepția Austriei, în țările europene și în majoritatea țărilor non-europene, aceasta este și vârsta de la care se poate vota la alegerile parlamentare.
În Austria a avut loc, în anul 2007, o masivă reformă a sistemului de votare. Vârsta pentru votul activ a scăzut de la 18 la 16 ani, iar pentru cel pasiv, de la 19 la 18 ani. Legislaturile s-au extins de la patru la cinci ani, votul prin corespondență a fost posibil și pentru cetățenii austrieci locuind între granițele țării lor, iar votul diasporei austriece, atât fizic, cât și prin corespondență, a fost simplificat.
În Elveția, recent s-a încercat coborârea vârstei de vot și introducerea dreptului de votare al rezidenților, în cantonul Basel. Inițiativa Tinerilor Socialiști (Juso) și a Tinerei Uniuni a Verzilor din Nord-Vest, privind votul la nivel comunal și de canton, a fost supusă la vot în 4 martie și a eșuat.
A eșuat lamentabil, am spune, deoarece dintre cele cca 95.000 de voturi exprimate, 84,5% au spus „nu“ propunerii referitoare la vârstă, iar 81,1% au spus același „nu“ unui potențial vot exercitat de rezidenți. Participarea la acest referendum a fost însă destul de scăzută, atingând doar 51,05%.

Chiar și între tinerii elvețieni vizați de posibila schimbare au existat rezerve. Un tânăr de 17 ani, de la o școală profesională din Liestal, rezumă pericolul acordării dreptului de vot la 16 ani, după cum urmează: „Sunt împotrivă, deoarece tinerii au prea puțin interes și prea puțină experiență pentru a decide politic. Prin urmare, ei sunt și ușor de manipulat“.

  • Modelul Greta
În categoria celor din urmă pare însă a nu se înscrie Greta, care la 16 ani a devenit imaginea unei conștiințe mature față de viitorul planetei Pământ. Greta Tintin Eleonora Ernman Thunberg este o tânăra activistă suedeză, ale cărei greve școlare pentru menținerea acordului climatic de la Paris în țara sa au trecut granițele și au mobilizat global, pentru o cauză planetară, sute de mii de tineri și adolescenți.
Anul trecut, publicația Time a listat-o între cei mai influenți teenageri în 2018, iar de 8 Martie anul acesta, ea a fost desemnată, în Suedia, cea mai importantă Femeie a Anului.
Dacă ne gândim la vârsta Gretei, ca și a altor teenageri implicați civic, este devreme. Dar este și important. La decizii politice care vizează viitorul acestora pe termen lung, parcă și mai importantă este viziunea unuia de 16 ani, decât a unui șaizecist.

În Germania, dacă legea privind vârsta minimă de vot la parlamentare s-ar schimba, poate că acest grup de noi votanți ar aduce o oarecare contrapondere, la monopolul politic și uneori anchilozat, al oamenilor de vârsta a treia.

Articolul a apărut şi în HotNews.ro.

Loading...
Cuvinte cheie

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.